biografie - (paginile 3-4)
menu

Este remarcat de Ernst Rudolf Neubauer, profesorul de istorie, ca un elev cu însusiri exceptionale. Poet, prozator si ziarist, Ernst Rudolf Neubauer va fi primul director al liceului german din Radauti înfiintat în 1872. Inceteaza din viata Ilie, în 28 decembrie în Spitalul ostirii din Bucuresti. Face primele clase la Ober Gymnasium din Cernauti, clasa a IV-a la Liceul romano-catolic din Sibiu si se înscrie în septembrie 1861 la Scoala Nationala de Medicina si Farmacie din Bucuresti; pierde prin moartea lui Ilie pe cel mai aproape dintre fratii sai.

1864-1865

Demersuri la Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice sa obtina o bursa pentru continuarea studiilor; nu sunt încununate de succes. Se angajeaza în noiembrie 1864 la Consiliul Permanent Judetean Botosani "scriitor al cancelariei sale". Face corespondenta si întocmeste actele oficiale. Are coleg pe George Manea Foxaneanu, care îl numeste Mihael Eminescu probabil pentru preocuparile literare. Isi da demisia în 5 martie 1865 si o motiveaza prin "dorinta de a urma studiile colegiale din Gimnaziul Plenariu din Bucovina". Destinul îl va conduce pe alte drumuri.

1866

Inceteaza din viata la Cernauti în 12/24 ianuarie Aron Pumnul, carturar si mare personalitate a luptei nationale în Bucovina sub stapanirea austriaca. I. G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul, întocmeste împreuna cu câtiva elevi o brosura omagiala Lacramioarele învataceilor gimnasisti din Cernauti la mormantul prea iubitului lor profesor Aron Pumnul repausat într-a 12/24 ianuarie 1866; este difuzata în timpul ceremonialului funebru. Brosura cuprinde sapte poezii, toate fara titlu, cinci semnate: M. Eminoviciu (privatist), St. Stefureac (cl. VI), I. Ieremievici (cl. V) iar E. Franzos si Ehrlih publica în germana. Poeziile nesemnate apartin, probabil, lui I. G. Sbiera. Aron Pumnul este în poezia de debut a lui Eminescu, La moartea lui Aron Pumnul, cum o întituleaza editorii "geniul mare al desteptarii" Bucovinei. Cadenta si fluiditatea unor versuri ne dau dreptul sa presupunem ca nu era la întâia poezie. Tot acum trimite Familiei din Pesta poezia

"De-as avea", care se publica în numarul din 25 februarie/19 martie 1866. Iosif Vulcan, redactorul revistei, o însoteste cu o nota redactionala. "Cu bucurie deschidem coloanele foaiei noastre acestui june de numai 16 ani, care cu primele încercari poetice ne-a surprins placut." Poezia e semnata: M. Eminescu, cum va proceda de aici înainte. O familie cu numele Eminescu se afla în comuna Lupu, de lânga Blaj si un elev cu acest nume frecventeaza cursurile la liceul din Blaj. Intreprinde în aprilie-octombrie prima calatorie în Transilvania pe urmele strabunilor sai. Il însoteste pe Ioan Neamtu din Feldru, elev la Scoala reala greco-ortodoxa din Cernauti. Intra în Transilvania prin pasul Tihuta, coboara pe Valea Somesului si ajunge la Dej de unde îi scrie lui Iosif Vulcan ca se afla în drum spre Blaj. La sfârsitul lui mai ajunge la Târgu-Mures, îi cunoaste pe Ioan Cotta si Teodor Cojocaru, studenti la teologie si calatoresc împreuna pâna la Blaj. Biografii sai sunt de parere ca dorea sa-si continue studiile în orasul de pe Târnave.


(centrul orasului Cernauti, la jumatatea veacului al XIX-lea)

Avem în aceasta privinta numai marturii orale, nu si documente. Bogata activitate literara. Publica în Familia "O calarire în zori" (15/27 mai), "Din strainatate" (17/29 iulie), "La Bucovina" (16/26 august), "Speranta" (11/23 septembrie), "Misterele noptii" (16/28 octombrie), iar în "Umoristul" (29 septembrie/11 octombrie) cealalta revista a lui Iosif Vulcan "Asta vreau dragul meu", sub forma de cuplet. Incepe publicarea "novelei svedice" a lui Onkel Adam (Karl Anton Wertterberg) "Lantul de aur", pe care o traduce din germana. Tot acum strânge material pentru romanul "Geniu pustiu", pe care îl elaboreaza în perioada preuniversitara si ramâne în manuscris. Calatoria lui Eminescu în Transilvania marcheaza, remarca G. Calinescu, intrarea în alta vârsta.

paginile 5_6paginile 1_2
^
pagina principala scrisori marturii critice opera pagina principala bibliografie